run.jump.dance.smile.enjoy

‘Imagination will often carry us to worlds that never were, but without it we go nowhere’ – Carl Sagan

Ziua 2 – Timpul

Timpul

‘ Timpul si spatiul nu sunt conditii in care traim, ci moduri in care gandim ‘ – Albert Einstein

Timpul, un subiect neterminat inca de intreaga omenire. Nu, nu il voi termina eu aici, nu voi deslusi tainele timpului, sper sa nu ai astfel de asteptari prietene cititor.

Folosim timpul ca si unealta care ne ajuta in procesul de cunoastere. Pretindem ca il intelegem, cand de fapt tot ceea ce facem cu el este sa ne ajutam mintea sa inteleaga universul in care traim. Tot ce facem cu el este sa il folosim in modele matematice, care de care mai complicate, avand astfel impresia ca stim tot ce trebuie sa stim despre timp. Chiar asa sa fie oare?

Eu vad timpul doar ca pe o perceptie subiectiva a procesului de devenire, al procesului de proprie devenire. Nu suntem noi oamenii cei care controleaza timpul, cred eu ca nu vom fi vre-odata, timpul curge peste noi, iar noi trebuie sa dam valoare acestei curgeri . Inca din cele mai vechi timpuri timpului i-au fost atribuite zeitati(ex. Cronos), ele controleaza timpul. Sper ca voi reusi sa abordez mitologia legata de acest subiect cu o alta ocazie. Cu fiecare clipa scursa trebuie sa ne apropiem de ceea ce inseamna inteleptciune . Nu vreau ca la batraneti(daca voi ajunge acolo) sa spuna cineva despre mine ca am incaruntit degeaba.

Abordari ale mele pe marginea acestui subiect vor mai exista, sunt convins de asta, mai am multe de inteles si multe de spus pe aceasta tema. Urmeaza, odata cu trecerea timpului…

Nu uita ca tu poti sa dai valoare fiecarei clipe, iti doresc succes !

Prima zi, primul ‘cuvant’

cuvantul
lumina, constiinta, prietenie, dragoste, ura, cunoastere, libertate, moarte, bucurie, tristete,urat, frumos

Da, ai ghicit, pentru prma zi din cele 7 am ales cuvantul ‘cuvant’.
Mai intai a fost cuvantul

Intr-o familie cu un nou-nascut, bucuria simtita de parinti atunci cand copilul scoate primul cuvant este foarte mare. Este momentul in care firul plapand de viata din omulet isi face ‘exprimata’ prezenta. Este un lucru mare. Evident, eu nu imi amintesc momentul in care am rostit primul cuvant, dar acela a fost ‘tata’.(am incredere in cine m-a auzit pentru prima data). Cuvantul este caramida oricarei limbi, este prima modalitate prin care un om(sanatos) isi exprima direct sentimentele, nevoile,parerile.

In diveresele mitologii, caracteristice diverselor culturi ale lumi, multitudinea de limbi de pe pamant vine ca o pedeapsa adusa oamenilor de catre zeitati. Spre exemplu, in mitologia crestina, Dumnezeu i-a pedepsit pe locuitorii Babilonului(Babel, orasul unde toata omenirea era unita si vorbea aceeasi limba, primul oras dupa potop) pentru ca doreau sa inalte ‘Turnul Babel’, care sa ajunga pana la cer, si sa serveasca drept templu unei false religii. Pedeapsa a fost incurcarea limbilor omenirii.
De ce reprezinta asta o pedeapsa pentru oameni oare? Eu cred ca suntem unicele forme de viata care avem capacitatea de a comunica in limbaj articulat datorita faptului ca suntem unicele forme de viata care avem capacitatea de a gandi abstract (sau asa stim noi). De aici si problema, un nou limbaj trebuie mai intai abstractizat pentru a putea fi invatat, rezultand efortul pe care il depunem pentru asta. Efortul este pedeapsa, la fel ca si in cazul izgonirii din rai, unde eva a muscat din fructul cunoasterii, prin cunoasterii de catre eva suntem toti pedepsiti sa mergem pe acest drum. Voi aborda acest subiect cu o alta ocazie insa.

Limbajul a asigurat evolutia cunoasterii omului, cuvintele pe care le auzi iti pot schimba starea interioara, cuvintele dor mai tare decat loviturile cu pumnul.

Limbajul ne face oameni, iar cuvantul face limbajul.